Odată
cu plecarea lui Igor Smirnov din funcţia de şef al statului separatist
din stânga Nistrului - numit de mulţi, inclusiv dintre transnistreni,
drept un criminal, mafiot, antiromân însângerat, bandit şi rusofon
înflăcărat -, în funcţia de lider al autoproclamatei republici a fost
ales Evgheni Şevciuk, o persoană mult mai tânără, mai carismatică,
născută la Râbniţa, fost miliţian, dar şi cu o suficientă experienţă
politică.
Înainte,
cei care vorbeau de ostilităţile regimului separatist, inclusiv unii
transnistreni, insistau numaidecât asupra figurii odioase a lui Smirnov,
„sprâncenatul” şi „încornoratul”, crezând că, odată cu plecarea
acestuia, toată piramida separatistă se va nărui. Speranţele spre mai
bine au apărut după victoria neaşteptată a lui Şevciuk în alegerile din
decembrie 2011, acestuia fiindu-i apreciate opiniile mai democratice, o
deschidere spre dialog, inclusiv relaţiile cu societatea civilă.
În acest context, de
schimbările de la Tiraspol s-au bucurat mai ales profesorii, dar şi
părinţii elevilor care învaţă în şcolile româneşti din autoproclamata
republică nistreană. Este
vorba de şcolile cu scrisul în baza grafiei latine la care învaţă
copiii din regiunea separatistă. Ele sunt opt la număr: Liceul teoretic
„Lucian Blaga” din Tiraspol, Liceul teoretic „Alexandru cel Bun” din
Tighina, Liceul „Mihai Eminescu” din Corjova (cu elevi din Dubăsari),
Liceul „Evrica” din Râbniţa, Liceul „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol
(cu sediul la Doroţcaia), Gimnaziul Corjova, Gimnaziul Roghi şi
Şcoala-internat din Tighina. Din discuţiile susţinute cu conducătorii
unora dintre aceste instituţii de învăţământ, am înţeles că atitudinea
faţă de ei nu s-a schimbat, că sistemul construit aici cu susţinerea
politică, materială, dar şi armată a Moscovei va continua să
funcţioneze, ceea ce înseamnă că pericolul în care se află şcolile
româneşti din Transnistria persistă. Ei
chiar au menţionat că s-ar putea întâmpla ca schimbările din regiune să
fie ca cele dintr-un proverb românesc: fugi de dracul şi dai peste
tat-su. În special, cam aşa se întâmplă la Corjova, mi-a spus Constantin
Sucitu, directorul gimnaziului din sat, unde separatiştii insistă
banditeşte să domine localitatea, considerând-o o suburbie a oraşului
Dubăsari. Dramatică este şi situaţia Liceului „Evrica” din Râbniţa.
Eugenia Halus, directoarea instituţiei, susţine că liceul continuă să
arendeze localul într-o fostă grădiniţă. Construcţia primului dintre
cele două blocuri ale liceului a fost stopată, iar clădirea se
năruieşte. De câţiva ani, este plătit doar paznicul care păzeşte ceea ce
se distruge. În clădirea veche a liceului, luată de regimul separatist,
funcţionează acum un club de fitness. Îşi arendează localul şi Liceul
„Lucian Blaga” din Tiraspol. Directorul acestuia, Ion Iovcev, se
mulţumeşte doar cu faptul că i s-a permis să semneze un contract de
arendare a clădirii, cu dreptul de a-l continua pe o perioadă de cinci
ani.
Totuşi, cea mai mare problemă a şcolilor cu predare în limba română din Transnistria este numărul în descreştere al elevilor. Şi
nu-i vorba în acest caz numai de situaţia demografică. Propaganda
ideologică antiromânească şi antimoldovenească din regiune îşi atinge
scopul. Mulţi moldoveni transnistreni, cărora nu le-au fost atrofiate
sentimentele naţionale şi care au posibilităţi, îşi trimit copiii la
studii în şcolile din dreapta Nistrului, iar alţii, pentru a evita
posibile probleme în viitor, îşi dau copiii în şcolile cu predare în
limba rusă. La asta îi îndeamnă mai ales faptul că în Transnistria
dispar grădiniţele moldoveneşti. Bunăoară, la Liceul „Evrica” din
Râbniţa au fost nevoiţi să deschidă o gupă preşcolară pentru copiii
moldovenilor veniţi din grădiniţele ruse, ca ei să fie pregătiţi pentru a
învăţa şi scrie în limba română. Dar aşa-i peste tot dincolo de Nistru,
în afară de satele Doroţcaia, Pârâta, Coşniţa şi Cocieri.
Un
alt dezavantaj al elevilor care studiază în şcolile româneşti din
regiunea separatistă este că sistemul de notare a cunoştinţelor lor
diferă de cel al elevilor din alte şcoli transnistrene. În învăţământul
din regiunea separatistă a fost păstrat sistemul de notare de la 1 la 5,
iar cel din dreapta Nistrului este de la 1 la 10.Chişinăul echivalează nota 5 a unui absolvent transnistrean cu 9,5,
atunci când el vine să susţină admiterea la o instituţie de învăţământ
superior din dreapta Nistrului. Astfel se întâmplă că foarte mulţi
absolvenţi ai şcolilor aflate sub jurisdicţia Tiraspolului separatist
vin la Chişinău şi trec mai uşor concursul la învăţământul cu plată de
la Bugetul de Stat şi râd de colegii lor din şcolile româneşti, care,
evident, nu pot acumula cele mai înalte note prin sistemul de notare de
la 1 la 10. Concluzia unora dintre ultimii e să treacă în şcolile aflate
sub jurisdicţia Tiraspolului.
O
propunere pentru a menţine activitatea şcolilor cu predare în limba
română din regiune ar fi ca aici să existe măcar două-trei licee cu
statut de licee de circumscripţie, ca să beneficieze de transportul
necesar pentru deplasarea copiilor din satele învecinate dornici să
înveţe într-o instituţie de învăţământ aflată sub jurisdicţia
Chişinăului. La „Evrica” din Râbniţa învaţă azi 12 copii din Molochişul
Mare, care au mari probleme de deplasare. De ce ne-ar mai mira faptul că
acest liceu are acum doar 217 elevi, cu clase în care învaţă doar 10-13
copii, iar în clasa a patra - doar opt, în clasa a doua - doar şase. La
Liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari (Corjova), din 600 de elevi au
rămas 480, la „Alexandru cel Bun” din Tighina - din 1200 au rămas 600,
la gimnaziul din Corjova - din 350 au rămas 82, la gimnaziul din Roghi
învaţă 80 de elevi, în clasa întâi - doar trei.
A
scăzut de 5-7 ori şi numărul elevilor din şcolile moldoveneşti aflate
sub jurisdicţia Tiraspolului. Nu mai funcţionează şcoala moldovenească
din Sucleia, raionul Slobozia, este aproape goală cea din
Nezavertailovca, iar în şcoala moldovenească din acelaşi centru raional,
din 1200 de elevi, câţi erau pe timpuri, au rămas doar 200...
Dacă
Guvernul R. Moldova nu va cere Tiraspolului, împreună cu organismele
internaţionale, să adopte un program de salvare a şcolilor româneşti din
regiunea transnistreană, peste două-trei decenii o să ne pomenim că
dincolo de Nistru nu mai există conaţionali de-ai noştri.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a anunțat că școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană ar putea funcţiona, de la 1 septembrie, pe baza unui regulament special stabilit de Chişinău şi Tiraspol.
„Problema şcolilor cu predare în limba română este una acută. Vreau să vin cu un imbold ca soluţia să fie găsită până în luna septembrie, pentru ca activitatea şcolară din regiune să nu fie afectată de deciziile politice”, a afirmat Radojko Bogojevic, reprezentantul special al preşedintelui OSCE.
Reprezentanții școlilor cu predare în limba română din Transnistria au denunţat în mai multe rânduri presiunile politice din partea autorităţilor separatiste, care au avut loc în pofida avertismentelor Chişinăului şi ale organizaţiilor internaţionale. În replică, autorităţile separatiste de la Tiraspol au afirmat că şcolile cu predare în limba română din regiune ar funcţiona în anumite privinţe ilegal.
Pe de altă parte, reprezentantul preşedinţiei OSCE, Radojko Bogojevic, a îndemnat Tiraspolul să nu se autoizoleze, în condiţiile semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi să găsească o cale de adaptare la noile realităţi economice pentru a proteja oamenii de afaceri din regiunea transnistreană.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu